24 Iunie, Ziua Universala a Iei: cea mai importanta piesa vestimentara feminina din popor, traditii romanesti si de unde cumparam ii

Ia este comoara lazilor de zestre ale batranelor din satele noastre traditionale, o adevarata “vedeta” a portului femeiesc care s-a remarcat pana in zilele noastre inclusiv in moda de peste mari si hotare. Designeri faimosi precum Yves Saint Laurent, Kenzo sau Jean Paul Gaultier au creat colectii intregi dedicate camasii populare, dupa ce sportiva Nadia Comaneci a aparut de cateva ori pe saltea imbracata cu o ie traditionala.

 

Personalitati care au pus in valoare si au promovat ia romaneasca

De asemenea, artisti de renume precum Henri Matisse sau Constantin Daniel Rosenthal s-au lasat inspirati de portul feminin romanesc. Henri Matisse a lasat multe picturi si desene infatisand femei imbracate cu ie, iar Rosenthal a creat tabloul “Romania revolutionara” care o infatisa pe Maria Rosetti, sotia lui C.A.Rosetti, purtand ie, cat si naframa.  

Regina Maria a Romaniei, nepoata a reginei Victoria a Marii Britanii purta adesea costumul popular romanesc si s-a lasat fotografiata de nenumarate ori. Si nu doar aceasta regina adora acest tip de imbracaminte, ci si regina Elisabeta, si alte regine ale tarii noastre, dar si aristrocatia feminina a timpului.

 

 

Cantareata Maria Tanase s-a numarat printre personalitatile care au purtat in nenumarate randuri ia si a facut-o cunoscuta in intreaga lume. Smaranda Braescu, prima femeie parasutist cu brevet din Romania, campioana europeana la parasutism si campioana mondiala a promovat ia romaneasca. 

 

Prin urmare aceasta piesa vestimentara nu va muri niciodata. 

 

Este cea mai remarcabila si importanta piesa a costumului traditional feminim romanesc si a cucerit deopotriva pictori, fotografi, personalitati regale si desgineri de renume international. Toti acestia s-au lasat fascinati de aceasta sau de “camasa cu altita” (chenar), asa cum mai este ea cunoscuta. 

 

Ia este confectionata din panza alba de bumbac, in sau borangic si este impodobita cu broderii in motive populare romanesti, mai ales in partile care servesc manecilor, pieptului si gatului. Unele ii sunt impodobite cu margele sau paiete. 

 

Istoria Iei romanesti 

 

Romanca imbracata in costum popular de sarbatoare, torcand. Piesele ce compun costumul romanesc sunt: camasa decorata pe piept, pe umeri si pe manecile largi si lungi cu motive geometrice; fusta larga si lunga, brodata cu motive florale; in fata sort cu motive geometrice, iar in spate catrinta; pieptar brodat cu motive florale si tivit, de jur-imprejur, pe margine cu blana neagra; la gat salba de bani; in picioare pantofi. In maini tine o furca si un fus pentru tors – aceasta e descrierea unei fotografii semnate Carol Popp de Szathmari, realizata in intervalul 1877-1881 si aflata astazi in colectia Complexului National Muzeal ASTRA din Sibiu. 

Termenul de ie se aplica doar camasii femeiesti. Camasa este considerata cea mai importanta piesa a costumului popular romanesc. Ea pastreaza vechiile traditii, prin decorare subliniaza diferentele de varsta, ocazii si starea sociala. Termenul de ie deriva din latinescul tunicae lineae (ce insemna o tunica subtire purtata pe piele), dar este si un termen imprumutat de romani din fondul celtic si anume camisa, atestat pentru intaia oara in limba latina in secolul IV, din care provine romanescul camasa, denumind o piesa purtata in zonele mai reci ale Europei. Asa ca, in timp ce termenul camasa are un sens mai generic, ia este atribuita doar camasii femeiesti. 

Exista trei tipuri de camasi in portul feminin romanesc traditional 

 

 

In portul feminin exista trei tipuri de camasi, in functie de croiala acestora: camasa “de-a intregul” considerata cea mai veche, ia sau camasa incretita la gat si camasa cu platca, o influenta a costumului de la oras. Platca era un dreptunghi de panza, captusit de cele mai multe ori, pozitionat in zona umerilor. La inceput, camasile erau confectionate din panza de in sau canepa, iar mai tarziu din matase si bumbac. Camasa e croita in forma de cruce, dintr-o singura bucata de panza, cu o deschizatura in partea de sus. Fata si spatele camasii poarta denumirea de “stan”, iar partea de jos se numeste “poale”.

 

Tipuri de ii din tara noastra, in functie de regiune

Camasa cu altita este cel mai raspandit model si este intalnit in Bucovina, Moldova, Oltenia, Muntenia, in zona Branului si a Covasnei si se remarca prin existenta unor campuri ornamentale, si anume: gulerul, pieptul si maneca cu mai multe zone, denumite altita (portiunea de broderia care acopera umarul), incretul (o fasie ornamentala in ton deschis care urmeaza dupa altita), raurile sau randurile de pe maneca (acopera drept sau oblic in fasii maneca) si bretara. 

Camasa cu tablie se intalneste in zona Hunedoarei, a Padurenilor si in imprejurimile Aradului. Aceasta nu mai are incretul si nici maneca acoperita cu ornamentul bogat si nu are panza in desfasurare de la locul de unde incepe altita pe umar pana in dreptul incheieturii mainii. 

 

Camasa cu lancez se intalneste in sudul si estul Transilvaniei, in Valea Bistritei, in partea nordica a zonei Neamt si in Bucovina si se caracterizeaza printr-o fasie ornamentala sub gulerul iei, ca un galon, denumit fodore, iar incretitura acestuia e acoperita cu un lancez, identic cu cel de sub guler. 

In Maramures si Bihor se intalneste camasa cu platca, iar in cazul acesteia, motivele ornamentale urmeaza linia de unire a foilor trupului cu platca. Exista camasa de Oas, cu galben predominant si camasa de Maramures, cu verde predominant, ambele avand ornamentul de pe umar din cratele, un fel de fagure. 

In sudul Transilvaniei, zona Sibiului si Fagarasului exista ia cu umar care aduce in locul altitei o fasie ingusta ornamentala care acopera umarul. Aceasta poarte denumirea de umeras sau umar si mai are si o fasie similara in dreptul cotului, care se cheama “pisti cot”. Gulerul iei, denumit obzinca, este cusut cu multa finete, iar pe maneca exista bretara. 

Tehnica decorarii iei s-a transmis de la mama la fiica, ceea ce a permis conservarea traditiei si mostenirea acestei piese vestimentare de la o generatie la alta. 

Motivele de pe ii sunt stilizate, inspirate din natura sau geometrice. Exista ii cu maneci cu dungi verticale brodate in rauri drepte, dungi oblice sau “ii cu stele”. In fata camasa este si ea bogat brodata, prin repetarea acelorasi modele care exista si pe maneci. Culorile care se foloseau la broderie erau in doua-trei nuante cromatice, dar, de regula, se broda o singura culoare - de obicei negru. Alte culori folosite erau rosu, violet, galben, portocaliu, verde si mai rar albastru, alb si brun. 

Iile brodate cu “spic” faceau parte din costumul de nunta moldovenesc. 

Semnificatia iei 

Pentru femeile casatorite si cele in varsta, se realizau ii in culori mai retinute, modelele de croiala erau mai modeste, iar materialul tesut mai simplu, in timp ce la fetele tinere, culorile erau deschisa si aprinse. Fetele necasatorite nu isi acopereau capul cu stergarul de imbrobodit si nu purtau nici sort de protectie. 

Alte piese vestimentare ale costumului popular traditional

Celelalte piese ale costumului popular cuprindeau catrinta, pipetar in functie de anotimp si traista. Catrinta (in ungureste katrinca), fota (in turca) sau sortul (in germana - Schurz) se aseza peste poale si era confectionata din lana sau amestec cu bumbac in urzeala. Se pare ca forta este o stofa vargata traditionala adusa din India, ceea ce inseamna ca portul romanesc s-a lasat influentat si din alte culturi orientale si occidentale, fiind o sinteza a acestora. In Moldova, de exemplu, existau zece grupe de catrinte. Pieptarul cusut din blana de miel, brodat cu fire de lana in motive geometrice era folosit iarna. Se mai adauga costumelor femeilor si traista, stramosul sacosei de azi, in care femeile isi puneau cumparaturile de la targ. Traista era si ea impodobita cu motive ornamentale variate, deosebindu-se de desagi. La sarbatori, femeile isi adaugau inele, cercei sau margele din aur si argint.  

Toate aceste piese trebuie sa se afle in depina concordanta cu ia, fiind obligatorie sa se acorde ca epoca, varsta, ornamente si cromatica. 

 

Ziua universala a iei este sarbatorita la data de 24 Iunie, de Sanziene sau Dragaica. 

 

La Blouse Roumanie 

 
 

Aceasta sarbatoare a fost initiata in 2013 de comunitatea La Blouse Roumanie care a dorit ca ia traditionala romaneasca sa devina un brand de tara recunoscut in intreaga lume, pentru a pastra vie traditia mostenita din timpurile stravechi. Denumirea comunitatii reprezinta de fapt un tablou creat de pictorul francez Henri Matisse care imortalizare ia romaneasca si este azi expusa la Muzeul National de Arta Moderna din Paris. 

 

Mituri despre ie 

 

Miturile din popor ne spun ca iile sunt aducatoare de noroc, bunastare, ca protejeaza de spiritele rele, de blesteme sau vrajitorii si ca atrag petitorii. Iile amintesc de frumusetea femeilor din poporul nostru care mergeau duminica si jucau la hore, imbracate in vesmantul traditional. Ie avea menirea de a divulga statului femeii, varsta, personalitatea si atuurile trupului feminin. 

Ia ramane si azi prezenta in constiinta europeana si mondiala, un format vestimentar inzestrat cu credinte, simt estetic, sentimente si o finete si unicitate de neegalat. De aceea ziua de 24 iunie vine ca un omagiu adus sutelor de ani de civilizatie si de pastrare a acestui obiect vestimentare care va ramane etern simbol al culturii si traditiilor romanesti. 

De unde putem cumpara ii?

 

 

Pe CashClub.ro gasiti ii traditionale la magazinele noastre partenere, precum IepeMarie.ro (cu 5% cashback), Magazintraditional.ro (cu 6% cashback) sau Ietraditionala.com (cu 7% cashback). 

 

Aici gasiti coduri si cupoane de reducere la ii traditionale pentru magazinul IepeMarie.ro.

 

 

Aici gasiti coduri si cupoane de reducere la ii traditionale pentru magazinul Magazintraditional.ro. 

 

 

Aici gasiti coduri si cupoane de reducere la ii traditionale pentru magazinul Ietraditionala.com.